Cât de generoși sunt, de fapt, românii?

8 din 10 români au făcut cel puțin un gest caritabil în ultimii doi ani, iar cei mai mulți dintre cei care s-au implicat social, peste 60%, recunosc că asta i-a făcut să simtă mulțumire și satisfacție generate de faptul că au putut contribui, relevă un studiu.

Anii de pandemie, urmați de declanșarea unui război la granițele țării, au reconfirmat generozitatea românilor. Astfel, 8 din 10 români au făcut cel puțin un gest caritabil în ultimii doi ani, iar cei mai mulți dintre cei care s-au implicat social, peste 60%, recunosc că asta i-a făcut să simtă mulțumire și satisfacție generate de faptul că au putut contribui, relevă un studiu realizat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) & Kaufland România.

• Multe dintre animalele oferite în dar de Crăciun, abandonate în următorul an
• Cum a fost rezolvat cazul unei femei dispărute în urmă cu 22 de ani?

Cei mai mulți, peste un sfert dintre românii chestionați, susțin că se implică și/sau donează cel puțin o dată pe lună.

Aproape jumătate dintre cei chestionați (46,5%) au ajutat persoane din grupuri vulnerabile donând din impuls; 41,62% au donat unei organizații neguvernamentale, iar 39,8% au ajutat persoanele cunoscute sau necunoscute prin servicii sau produse. Un sfert dintre cei chestionați au răspuns nevoilor ONG-urilor prin donații sub formă de servicii și produse.

7 din 10 români au donat redirecționând 3,5% din impozitul pe venit

În viitor, românii se anunță și mai darnici: 9 din 10 români spun că vor să facă și de aici înainte gesturi caritabile pentru a-i ajuta pe alții.

Majoritatea respondenților participanți la sondaj spun că susțin anumite cauze prin redirecționarea a 3,5% din impozit (24,21%), în natură, prin produse sau servicii (20,66%), în numerar (20,15%) și prin transfer bancar (19,77%).

În ultimii doi ani, 7 din 10 români au donat redirecționând 3,5% din impozitul pe venit, dar mai bine de o pătrime dintre ei – 27,5% – nu știau că există posibilitatea de a redirecționa o parte din taxele pe care le plătesc la stat.

Deși majoritatea respondenților nu doresc să dezvăluie sau nu mai știu ce sumă au donat în ultimii doi ani, 13,69% spun că au donat între 200 și 500 de lei, 13,05% spun că au donat între 101 și 200 de lei, iar 11,28% au donat peste 500 de lei.

Aproape 53% din donațiile recurente ani s-au dus către ONG-uri

Peste 43% dintre donatori susțin că donațiile lor sunt recurente: 23,21% au făcut donații cu frecvență anuală, iar 19,14% s-au angajat în donații lunare. Cele mai multe donații recurente lunare – peste 45% – au o valoare între 11 și 50 de lei, urmate de cele între 51 și 100 de lei, care reprezintă aproape o cincime din totalul donațiilor lunare recurente.

Peste jumătate (aproape 53%) din donațiile recurente din ultimii doi ani s-au dus către ONG-uri, în timp ce aproape o treime dintre ele au ajuns direct la beneficiari pentru plata unor tratamente medicale, de exemplu.

În ciuda contextului actual, jumătate dintre respondenți își mențin intenția de a dona recurent în următoarele 12 luni, iar cel puțin unul din 10 respondenți intenționează să doneze recurent mai mult ca în lunile anterioare.

Într-o foarte mare măsură respondenții și-ar dori să se implice în lunile care urmează în următoarele domenii: educație de calitate (48,16%), protecția mediului (47,02%), apărarea păcii (45,25%), drepturile omului (41,95%), asigurarea accesului la servicii de sănătate (41,32%) și alimentație sănătoasă (38,15%). În aceste domenii, mai bine de jumătate dintre cei chestionați și-ar dori să se poată implica prin donații în produse sau servicii, prin donații în bani, iar peste 40% prin acțiuni de voluntariat.

Cum aleg să se implice românii?

„Acesta este un moment extrem de important pentru a privi mai atent cum aleg să se implice românii, care au atât dorința, cât și mijloacele necesare de bani și timp pentru a ajuta. Cel mai important este ca ei să afle despre cauze și programe cu o construcție coerentă și impact în comunitate și să știe despre toate instrumentele pe care le au la dispoziție pentru a dona și/sau a se implica. Este momentul să aducem ONG-urile mai aproape de oameni, să prezentăm avantajele donațiilor în cauze transparente și în care se măsoară impactul. Chiar și pentru donații personale este ideal să existe o strategie care să țintească sustenabilitatea inițiativei susținute”, spune Laura Cireașă, coordonatorul programului În Stare de Bine.

Dintre cei care au făcut gesturi caritabile în ultimii doi ani, două treimi au fost ghidați de credința că cine poate ajuta trebuie să o facă. Dacă aproape două treimi (62,28%) dintre cei care au ajutat au simțit mulțumire ori satisfacție personală, peste 15% cred că și-au făcut doar datoria, iar o proporție similară s-au simțit neputincioși din cauză că nu au putut face mai mult.

Două treimi dintre respondenți și-ar dori să facă mai multe gesturi caritabile decât fac în prezent. 17,24% consideră că fac suficient. Aproape jumătate dintre cei care și-ar dori să facă mai mult ar vrea să ajute măcar o dată pe lună (44,61%).

„ONG-urile sunt motorul implicării în România”

„Faptul că două treimi dintre cei chestionați cred că ar putea face mai mult decât fac acum ne confirmă că programul În Stare de Bine este mai important ca oricând. Înseamnă că nevoia evidentă de asemenea programe se întâlnește cu dorința de a face bine, de a se implica și de a sprijini comunitățile vulnerabile pe care o manifestă majoritatea românilor”, spune Ionuț Sibian, director executiv FDSC.

Aproape în unanimitate, participanții la sondaj consideră că societatea în ansamblu are nevoie ca oamenii să se ajute între ei. Pentru jumătate dintre aceștia nu este nevoie de un motiv anume pentru care oamenii ar trebui să se susțină reciproc, iar pentru aproape o cincime (18,7%) motivul este că trăim într-o țară săracă.

„ONG-urile sunt motorul implicării în România și au nevoie de un parteneriat real cu companiile responsabile. Sărbătorim din nou Ziua În Stare de Bine tocmai pentru că aceste organizații cred și merg înainte îndeplinindu-și misiunea civică. În contextul economic și social actual, suntem împreună pe drumul acesta al implicării și dorinței de a face bine. Pentru că implicarea face diferența”, a declarat Anna Katharina Scheidereiter, CSR Manager Kaufland România.

De ce nu se implică unii români?

Ce îi reține pe cei care nu se implică? Dintre cei care nu au făcut gesturi caritabile până acum (2 din 10 români), majoritatea invocă faptul că nu au bani suficienți pentru a dona (73,77%). Un alt motiv este că nu dețin produse pe care le-ar putea dona (33,61%) și nu au nici timp (16,39%) de alocat pentru activități de voluntariat. Cei care susțin că nu oamenii obișnuiți sunt cei care ar trebui să ajute consideră că probleme atât de grave nu se pot rezolva prin donații individuale.

Merită menționat că 5 din 10 români au urmat recomandările prietenilor cu privire la susținerea unei cauze umanitare, iar 8 din 10 consideră important ca prietenii să își recomande între ei cauza care ar trebui sprijinită.

Peste 90% dintre cei chestionați consideră că sectorul privat ar trebui să se implice mai mult în sprijinirea cauzelor sociale și umanitare: în viziunea a mai bine de o treime dintre respondenți (38,15%) companiile ar trebui să își poată deduce mai mult de 20% din impozitul pe profit, iar o proporție similară consideră că este nevoie de o lege nouă a sponsorizării.